Calea spre marele vis începe să mi se pară mult prea lungă şi presărată cu obstacole greu de trecut. Toată lupta mea pentru ceea ce tind într-adevăr: facultate, examene, scopuri nobile pt un viitor promiţător simt că vor duce spre ...... nicăieri.
Prietenii adevăraţi mă susţin spunându-mi că voi reuşi să le duc pe toate la bun sfârşit mai devreme sau mai târziu, doar că trebuie să cred în mine şi în forţele mele proprii şi să nu mă las doborâtă, deoarece astfel de momente posibil ca vor mai fi şi depinde doar de mine cum voi trece peste ele.
Părerea mea e că atitudinea e cea mai imoprtantă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu